DESPOT VODĂ (22)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (21)

ACTUL V

SCENA XI

Cei dinainte, MOȚOC, SPANCIOC, STROICI, BOIERI și OSTAȘI (vin prin fund) MOȚOC

Poarta-i deschisă, Despot!... cetatea s-a predat

Și Tomșa te ajunge; el intră în palat.

Cutremură-te!... moartea s-apropie de tine!

DESPOT VODĂ (21)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (20)

ACTUL V

SCENA VII

CARMINA, DESPOT CARMINA

Infame!... tu, infame!... om infernal ce ești!

Nimic nu-i sacru ție!... A tale jurăminte

Ascund ipocrizia sub magice cuvinte...

O! crudă mișelie!... Trei ani eu te aștept

Cu dorul, cu speranța, cu nerăbdarea-n piept...

DESPOT VODĂ (20)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (19)

ACTUL V

SCENA IV

DESPOT

Învins!... de cer și oameni lăsat în părăsire!...

Și Lăpușneanu vine asupră-mi cu oștire,

Și toți vecinii, Sigmund, Mircea, asupră-mi vin,

Și țara-i în răscoală, și-s singur!... Crunt destin!

Ce groaznic întuneric urmat-a după soare!

Ce vifor aprig după o zi încântătoare!

DESPOT VODĂ (19)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (18)

ACTUL V

Același decor ca la actul precedent. La ridicarea cortinei se aud tunuri în depărtare.

SCENA I

CARMINA, ILIAȘ (Carmina, în mijlocul scenei, stă, ascultând cu spaimă. Iliaș, suit pe un scaun lângă fereastră, cată afară.) ILIAȘ

Auzi cum bate tunul?

CARMINA (în parte)

Dar; azi e luptă cruntă!

Chiar Despot la bătaie s-a dus și moartea-nfruntă.

Toți l-au urmat... palatul acum e părăsit.

Eu singură rămas-am cu-acest copil robit,

Cu Iliaș... O! Doamne, cât tremur de uimire!

DESPOT VODĂ (18)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (17)

ACTUL IV

SCENA X

Cei dinainte, AHMED BAIRACTARUL, HARNOV BAIRACTARUL (după o temenea)

Allah ție, mărite beilerbei,

Să verse-a sale daruri din cer, precum le vrei,

Și fie-ți calea plină de flori de iasomie!...

Sultanul ce întinde a sa împarație

În patru părți a lumii, cât ochiul ostenit

Nu-i vede începutul și fundul nesfârșit,

Vărsând azi peste tine lumina-i suverană,

Confirmă-a ta domnie pe țara moldovană,

DESPOT VODĂ (17)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (16)

ACTUL IV

SCENA VIII

MOȚOC, SPANCIOC, STROICI, TOROIPAN, HARNOV,BRESLAȘI, ȚĂRANI, OȘTENI, CIUBĂR -VODĂ (ascuns între popor) SPANCIOC

Și chiar prostimea vine cu dânșii împreună

Ca să privească fala deșertului pe tron.

Azi Despot vrea să-ntreacă pe însuși Solomon.

HARNOV (apropiindu-se)

Ei! vornice Moțoace, ai vreo supărare?

Ești trist!

DESPOT VODĂ (16)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (15)

ACTUL IV

SCENA IV DESPOT, CIUBĂR-VODĂ (în haine de călugăr, intră prin fund) CIUBĂR

Măria-ta...

DESPOT (râzând)

Nu-i glumă!... Cum?... tu, Ciubere, ești?

Tu, care-odinioară purtai un falnic nume,

Azi te revăd călugăr, re-ntors din ceea lume?

Prin ce minune stema căzut-a de pe cap

Și-n locul ei pe frunte-ți crescut-au un potcap?

DESPOT VODĂ (15)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (14)

ACTUL IV

Sala tronului în palatul de la Suceava. În dreapta, pe planul I, o fereastră. Pe planul II, tronul cu cortine de catifea stacoșie și cu torsade de aur. În fund, arcade ce se deschid pe o altă sală mare. În stânga, ușa apartamentului domnesc. Pe pilastrele arcadelor, panoplii, dintre care una compusă de armele lui Ștefan cel Mare.

SCENA I

LIMBĂ-DULCE, JUMĂTATE (în sentinele lângă arcade) LIMBĂ-DULCE

Ai fi crezut, fârtate, acum trei ani ș-o lună,

Că Despot, ca un fulger plecat dintr-o furtună,

Pe Lăpușneanu-n frunte de-a dreptul va lovi

Și oastea lui domnească în clipă-o va strivi?

DESPOT VODĂ (14)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (13)

ACTUL III

Salon în castelul lui Laski, în Ardeal. În fund, ușă mare și largă de capelă. În dreapta, ușă tainică. În stânga, ușă mare. Alăture cu capela, o fereastră. Panoplii și portrete de palatini pe pereți. O canapea în dreapta, planul I. O masă mică lângă ea. Pe masă un scrin cu giuvaiere.

SCENA I

CARMINA, DESPOT (pe canapea) CARMINA

Tu ești, iubite Despot! te-ascult, te simt, te văd.

Tu ești, inima-mi spune, și tot nu mă încred.

DESPOT VODĂ (13)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (12)

ACTUL II - TABLOUL II

Un beci de închisoare. Fereastră cu gratii în stânga. Ușă în fund. O masă cu două scaune în mijloc. Un fănar aprins.

SCENA I

DESPOT (pe scaun, lângă masă)

O! soartă schimbătoare ce râzi de omenire!

Nebun cine se-ncrede în tine cu orbire!

Nebun cine se urcă pe-al muntelui suiș,

Prapastia-l așteaptă cu-adâncu-i prăvăliș!...

DESPOT VODĂ (12)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (11)

ACTUL II

SCENA X

TOȚI, afară de TOMȘA SPANCIOC

E aspru cu noi Tomșa.

HARNOV

Lăsați-l ca să fie.

Avea gărgăuni poate de domn, cine mai știe?

SPANCIOC

Eu știu... te-nșeli... Nu, Tomșa, român dintre străbuni,

E om în toată mintea, ferit de gărgăuni.

El nu vrea domn pe Despot pentru că-i grec, dar oare

Să n-aibă el dreptate, de țară când îl doare?

DESPOT VODĂ (11)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (10)

ACTUL II

SCENA IX

Cei dinainte, DESPOT MOȚOC

Iată-l!

BOIERII (sculându-se)

Despot?

MOȚOC

Despot!

(Tomșa se ridică indignat, răsturnând jilțul său.) TOMȘA

Un bizantin!

Un grec!... Ce! oare-n țară nu crește decât spin?

Ce! tot pământul nostru e în așa sterpire,

Și neamul nostru ager e în așa-njosire

Cât pe moșia noastră să nu găsim un pom

Și pentru tronul țării să nu găsim un om!

DESPOT VODĂ (10)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (9)

ACTUL II

SCENA VII

MOȚOC, DESPOT MOȚOC

Acum suntem noi singuri!... să ne privim în față.

Norocul, știi, atârnă de la un fir de ață

Slab omului nemernic, bun celui iscusit

Și tare ca odgonul pentru cel hotărât.

Despot! a sosit timpul ca să cercăm norocul

Noi doi!... cu sumeție în vânt s-aprindem focul.

Te uită drept în ochii-mi și-mi spune: Ești bărbat

În stare să-nfrunți moartea cu gând nestrămutat?

DESPOT VODĂ (9)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (8)

ACTUL II

SCENA IV

ANA, MAICA FEVRONIA, DESPOT (intră prin fund) DESPOT (râzând)

Ce vesel a fi Vodă când teafăr m-a vedea!

A! dona Ana! (Se-nchină Anei.) Maică... (Sărută mâna Fevroniei.)

ANA (în parte)

Cum bate-inima mea!

MAICA

De ce-i atâta lume în curte adunată?

DESPOT-VODĂ (8)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (7)

ACTUL II

SCENA III

ANA, MAICA FEVRONIA (intră prin stânga) MAICA

Și Vodă a fost vesel, zici tu, ca niciodată?

ANA

Dar!... cât a ținut masa, cu fruntea-nseninată

Măria sa pe Despot zâmbind l-a ascultat...

Era cu Vodă-n față la masă așezat,

Plăcut, isteț la vorbă, purtând mărirea-n sine

Sub haina spaniolească ce-l prinde-atât de bine!

DESPOT VODĂ (7)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (6)

ACTUL II

Salon în casa lui Moțoc — ușă în fund, ușă în stânga, ușă în dreapta. Fereastră în dreapta. O masă lungă în stânga, planul I, cu jilțuri împrejur. O icoană în peretele din fund, cu lampă aprinsă.

SCENA I

DESPOT

Călăul, Lăpușneanu, la masa lui domnească,

Grăindu-mi cu blândețe, a vrut să m-otrăvească.

Dar!... am simțit amarul ucigător în teas...

Vrăjmașa lui cercare zadarnică-a rămas,

Căci port eu totdeauna un balsam din Morava

Ce nimicește moartea desotrăvind otrava.

DESPOT VODĂ (6)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (5)
ACTUL I TABLOUL II

SCENA VI

Cei dinainte, MOȚOC, HARNOV, SPANCIOC, STROICI, TOROIPAN, BOIERI (intră prin fund)

LĂPUȘNEANU (pe jilț)

Bine-ați sosit la Curte, boieri prea credincioși!

MOȚOC

Mulți ani măriei-tale! Boierii azi voioși,

Lăsând de ei departe și vrajba și gâlceava,

Se-nchină toți lui Vodă întors acu-n Suceava.

DESPOT VODĂ (5)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (4)
ACTUL I TABLOUL II

SCENA II

LĂPUȘNEANU (privind lung după Ruxandra)

Muierea, tot muiere!... o biată ciocârlie

Spre tot ce strălucește zburând cu veselie...

O inimă, comoară, ș-un cap frumos... dar sec!...

A-nduioșat-o Despot cu glasul lui de grec,

DESPOT VODĂ (4)

de VASILE ALECSANDRI

Urmare la Despot Vodă (3)

ACTUL I TABLOUL II

Un salon în palatul de la Suceava.

Portrete de domni pe pereți. Uși mari în fund.

Alte două uși în dreapta și în stânga.

O masă de stejar pe planul I, în dreapta. Jilțuri.

SCENA I

ALEXANDRU LĂPUȘNEANU, DOAMNA RUXANDRA (Amândoi stau pe jilțuri lângă masă. Doamna lucrează la un aer.)
LĂPUȘNEANUL

În vremea-ndelungată cât singur, cu smerire,

Am fost spre închinare la sfânta mănăstire

A Slatinei, aice cum ai mai petrecut,

Iubita mea Ruxandră?

DESPOT VODĂ (3)

de VASILE ALECSANDRI

ACTUL I

Urmare la Despot Vodă (2)

SCENA V

Cei dinainte, CIUBĂR-VODĂ (purtând hlamidă peticită și stemă de hârtie poleită, intră susținut de Stroici și de Toroipan)
TOROIPAN

N-ai grijă.

CIUBĂR (slab)

Ah!

MOȚOC

Ce este?