Se afișează postările cu eticheta Ion Ghica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ion Ghica. Afișați toate postările

12.02.2015

ȘCOALA ACUM 50 DE ANI (4)

de Ion Ghica

Urmare la Școala acum 50 de ani (3)
Dar scopul acestei epistole nu este de a face analiza însemnatelor scrieri ce ne-a lăsat Filimon, nici de-a esplica pe eroii săi. Cine voiește să-i cunoască n-are decât să citească vol. II și vol. III al Revistei române și să se uite la călăreții cei mândri și la cuconașii răsturnați în droști și în calești la Șosea, și va recunoaște și pe vătafu Dinu Păturică, și pe postelnicu Tuzluc și pe Costea Chioru cu toate progeniturile lor. 

11.02.2015

ȘCOALA ACUM 50 DE ANI (3)

de Ion Ghica

Urmare la Școala acum 50 de ani (2)

Când coconițele începuse să îndruge franțozește cu: 'Bonju', 'Chesche vu parle franse, munsiu', 'Bonsua' și 'Alivoa', Nănescu, în colaborațiune cu Costache Faca și cu Costache Bălăcescu, au făcut satira:


Ah! ma șer, să-mi vezi mantela,
Mai sublim, mai lucru fen,
C-o dublură-nfricoșată
Și fața amur san fen.

10.02.2015

ȘCOALA ACUM 50 DE ANI (2)

de Ion Ghica

Urmare la Școala acum 50 de ani (1)

Acei bieți dăscălași, cari au fost depozitari limbei și naționalității noastre, duceau o viață zdruncinată, plină de privațiuni și de coate-sparte, fără bene-merenti și fără recompense naționale, fără pensii și parapensii; plătiți ca vai de ei cu un codru de pâne, trăiau și mureau necunoscuți; fără să bănuiască măcar că erau patrioți, împinși numai de un instinct bun și generos, își făceau cu sfințenie datoria, fără să aibă conștiință de binele ce făceau țării lor.

05.02.2015

ȘCOALA ACUM 50 DE ANI (1)

DE ION GHICA.

Iubite amice,
Pe când în școala de la Măgureanu vestiții eliniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boier Memorabiile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte nu erau curat atice, precum unii din învățații noștri caută să curețe limba română de tot ce nu se termină în -ciune,