FLORICICA (8)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la Floricica (7)

Magda intră pe ușă ca o vijelie.

- Gata, Bădie, hai !... și mă înhăță de mână.

- Du-te, te rog, Magdo, de spune femeii să-mi scoată mantaua pe cerdac, că vin și eu îndată.

Magda ieși repede

Pusei albumul pe masă la locul lui.

FLORICICA (7)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la Floricica (6)

- Sărut mânușița matale, cuconiță Floricico, zisei sculându-mă de la masă și sărutând dreapta stăpânei de casă, sărut mânușița și cine-a dat azi să deie și mâine.

- Merçi, M-me, zise dl Georges cu o frumoasă reverență și sărutând aceeași mână.

- Merele le-am adus eu de la Iași, zise Magda, punându-mi pe gură și fără multă ceremonie dosul alb al mâinii sale mici...

FLORICICA (6)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la Floricica (5)

Magda întoarse capul și se uită la mine peste umăr.

- Vrei să te mușc iar, Bădie ?

- Nu, Magdo, nu; păstrează-ți dinții, c-o să-ți trebuiască mai târziu...

Mă privi lung, fără să-mi răspundă.

- Mare parte din toate acestea, zise dl Georges, le știam de mai înainte; un singur lucru nu știam...

FLORICICA (5)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”
Urmare la Floricica (4)

- "Viitorul" dumisale ?

- Da ! o să-l vezi, o să-i faci cunoștința și ai să-mi spui cum ți se pare.

- Cu alte cuvinte, ne aflăm în deplină Cana Galileei (1)... Foarte bine !... Magda e o vițică proastă.

- Și pentru ce, mă rog ?...

FLORICICA (4)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la Floricica (3)

- Dar, în sfârșit, zisei eu schimbând vorba, ce e cu leneșul d-tale de Ștefan de nu se mai arată ? Nu cumva doarme ș-acum ?

- De unde ? Ștefan e dus de ieri la Galați cu de-ale moșiei.

- A !... vasăzică, mititica mea cuconiță Floricico, o s-avem cinstea și plăcerea de a prânzi între patru ochi ?

FLORICICA (3)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la Floricica (2)

Deschisei ochii, dar nu mai văzui nimic din ceea ce fusese... Atâta doar, că mă aflam într-o casă de țară, într-o odaie mare și curat îmbrăcată, răsturnat pe o canapea, cu țigara-n gură și cu privirea pierdută-n podele ca în adâncul cerului...

Mare lucru să nu fi fost fermecate podelele casei aceleia !... 

FLORICICA (2)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Urmare la  Floricica (1)

Din albastrul șters al cerului adânc, soarele, alb de fierbinte ce era, ploua cu foc peste capetele noastre; nicio suflare de vânt nu mișca aerul învăpăiat; în fânețe niciun fir de iarbă nu se clătina; chiar plopul neastâmpărat se liniștise și, de pe verdele gingaș al foilor lui încremenite, lumina soarelui se răsfrângea în văzduh ca de pe mii de mici oglinzi aeriene. Întreaga fire răsufla greu... Cel mult dacă cosașul răgușit, locuitor nevăzut al miriștii uscate, și greierul de câmp, negru și sprinten stăpânitor al umbrei din împărăția îmbălsămată a florilor, mai țârâiau a arșiță !...

FLORICICA (1)

de Calistrat Hogaș

din volumul ”Pe drumuri de munte” - "În Munții Neamțului”

Floricica. Muntele Pietricica
din Piatra-Neamț

De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog (1) sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream.