PĂZITOAREA DE GÂȘTE (5)

BASM DE FRAȚII GRIMM.

Urmare la Păzitoarea de gâște (4)

Flăcăul de viţă aleasă prinse a povesti în ce chip îl primise de la batrâna ce trăia-n codrul de necuprins. Şi mai adăugă că baba nu i s-a părut a fi o femeie cumsecade, fiindcă se vedea din toate purtările ei că e o vrăjitoare. Cât despre domniţă, nici nu-i fusese dat s-o vadă şi nici nu auzise despre ea nimic!

PĂZITOAREA DE GÂȘTE (1)

BASM DE FRAȚII GRIMM.

Trăia odată, demult de tot, o mătuşică bătrână-bătrână care-şi ducea traiul tocmai în creierii munţilor, într-un loc necălcat de picior omenesc. Ş-avea ea un bordei şi un cârd de gâşte, iar locul acela pustiu în care trăia era înconjurat de o pădure nemărginită.

CRĂIASA ZĂPEZII (3)

de Hans Christian Andersen

Urmare la Crăiasa Zăpezii (2)

A treia povestire. Grădina femeii care știa să facă farmece

Ce s-a întâmplat oare cu Gretchen când Karl nu s-a mai intors? Unde s-o fi dus Karl? Nimeni nu știa. Băieții atât știau: că își legase săniuța de o sanie mare, albă, și sania aceea s-a dus către bariera orașului. Nimeni nu știa unde este și cei de-acasă plângeau după el și Gretchen plângea mai tare decât toți; toți credeau că a murit, că s-a înecat în râul de la marginea orașului. A fost o iarnă lungă și tristă.

MICA SIRENĂ sau ZÂNA MĂRII (4)

de Hans Christian Andersen

Urmare la Mica sirenă (3)

Mica sirenă (4)

- Dar noi de ce nu avem un suflet nemuritor ? a întrebat zâna. Aș da bucuros sutele de ani pe care le mai am de trăit ca să fiu om măcar o zi și să pot avea și eu parte de viața cerească.

- La asta nici să nu te gândești, a spus bătrâna. Noi suntem mult mai fericiți decât oamenii.

POVESTEA PORCULUI (2)

de Ion Creangă

Urmare la Povestea Porcului (1) 

Povestea porcului (2)

Și cum s-a întors împărăteasa cea tânără seara acasă, a și poruncit să-i facă un foc bun în sobă. Și când dormea bărbatu-său mai bine, ea a luat pielea cea de porc, de unde o punea el, și a dat-o pe foc ! Atunci perii de pe dânsa au început a pârâi și pielea a sfârâi, prefăcându-se în cioric ars și apoi în scrum; și a făcut în casă o duhoare așa de grozavă, încât bărbatul pe loc s-a trezit înspăimântat, a sărit drept în picioare și s-a uitat cu jale în sobă. Și când a văzut această mare nenorocire, a lăcrimat, zicând:

- Alei ! femeie nepricepută ! Ce-ai făcut ? De te-a învățat cineva, rău ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, rău cap ai avut !