VLAICU-VODĂ (18)

de ALEXANDRU DAVILA

ACTUL V

Scena VIII

ACEIAŞI, afară de SOLUL SÂRBESC

VODĂ

Pârcălabe, vreau poporul meu să fie-nştiinţat
De unirea şi-nrudirea care-aci s-au încheiat
Ca să pomenească ţara, ca pe-o zi de praznic mare,
Ziua când din letopiseţ şi-a şters anii de-nchinare,
Iar eu m-oi ruga la Domnul şi-i voi mulţumi smerit,
Că de mâna ucigaşă-n astă-noapte m-a ferit.

VLAICU-VODĂ (10)

de ALEXANDRU DAVILA

ACTUL III

Scena III

MIRCEA, PALA

(Mircea, adânc mişcat, stă o clipă la-îndoială, apoi se scoală din genunchi, face un pas către uşă, ca şi cum ar urma pe Anca, însă iarăşi se-ndoieşte, se opreşte şi caută să-şi adune gândurile.)

PALA

(care-l observă)
Cel din urmă sărutat.

MIRCEA

(trezindu-se)
Cum!... Te-nşeli, te-nşeli. Nu. Anca mă iubeşte, mă-nţelege,
Ştie că ne e mândria sfântă, dar cumplită lege;

RĂZVAN ȘI VIDRA (6)

de BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU.

Urmare la Răzvan și Vidra (5)

CÂNTUL II - RĂZBUNAREA (continuare)

(Sosesc Vidra, Ganea, Răzașul și ceilalți hoți.)

RĂZAȘUL

Căpitane! Îți aducem pe nepoata lui Moțoc,

E cam cu nărav ciocoaica: n-o auzi vorbind de loc...

VULPOI

Bre! Ce de mai boierime! Doi jupâni ș-o jupâneasă!

HOȚUL I

Parcă-i la Curtea domnească!