de frații GRIMM.
Urmare la Flacăra albastră (1)
- Așa ? Atunci ajută-mă să scap de-aici,
zise oșteanul.
Omulețul cel negricios îl luă de mână și-l duse pe niște căi subpământene și nu uită să ia cu sine și flacăra albastră.
Cât merseră pe drumul de sub pământ, omulețul îi arătă toate comorile pe care le strânsese acolo vrăjitoarea, și oșteanul luă cu sine atâta bănet și odoare prețioase, cât putu să ducă cu el. Când ajunseră la lumina zilei, oșteanul îi porunci omulețului:
Omulețul cel negricios îl luă de mână și-l duse pe niște căi subpământene și nu uită să ia cu sine și flacăra albastră.
Cât merseră pe drumul de sub pământ, omulețul îi arătă toate comorile pe care le strânsese acolo vrăjitoarea, și oșteanul luă cu sine atâta bănet și odoare prețioase, cât putu să ducă cu el. Când ajunseră la lumina zilei, oșteanul îi porunci omulețului:
