de Calistrat Hogaș
din volumul ”Pe drumuri de munte” - ”Amintiri dintr-o călătorie”
Urmare la Hălăuca (5)
-
Desigur că o să vedem; iată singura vorbă cuminte ce ţi-a ieşit din gură, de
când călătorim.
Ne
aflam acum pe înălţimile cele din urmă ale Hălăucei. În depărtare, răsăritul
imens ardea în valurile de foc ale zorilor, iar soarele, ca o colosală
sprânceană de aur curat, se ridica de după linia neagră şi ondulată a munţilor
vaporoşi.
