LUPUL CEL NĂZDRĂVAN ȘI FĂT FRUMOS (4)

de PETRE ISPIRESCU

Urmare la Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos (3)

Zâna Crăiasă, după ce se deșteptă din leșin și se văzu în brațele lui Făt-Frumos, prinse a-i zice:

– Dacă tu ești lupul care m-a furat, a ta să fiu.

Făt-Frumos îi răspunse:

– A mea să fii, nedespărțită până la moarte.

LUPUL CEL NĂZDRĂVAN ȘI FĂT FRUMOS (3)

de PETRE ISPIRESCU

Urmare la Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos (2)

Făt-Frumos priimi. Și chiar în acea zi și plecă cu credinciosul său rob.

Ajungând la curtea împăratului vecin, luă cunoștință de iapă și de împrejmuirea curții. Apoi, cum veni seara, se așeză cu credinciosul lui la un colț de curte, unde i se păru a fi un loc de pârleaz.

LUPUL CEL NĂZDRĂVAN ȘI FĂT FRUMOS (2)

de PETRE ISPIRESCU

Urmare la  Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos (1)

Împăratul, văzând merele, mai-mai era să-și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit să aducă mere și să se afle că hoțul este o pasăre.

LUPUL CEL NĂZDRĂVAN ȘI FĂT FRUMOS (1)

basm de PETRE ISPIRESCU

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de dragi îi erau florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă le plivea și îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul și cu totul de aur.