de Ion Creangă.
Urmare la Amintiri din copilărie (3.2) Mama și isprăvile copilăriei.
Odată, vara
pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș
Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul
și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se
cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu
mă prindă. Întru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem
la scăldat.
- Nu-i acasă Ion,
zise mătușa Mărioara; s-a dus cu moșu-tău Vasile sub cetate, la o chiuă din Condreni,
s-aducă niște sumani.