de Nicolae Filimon
Urmare la Omul de piatră (1) |
| Omul de piatră (2) |
Împăratul, văzând cerbul, se dete jos și întrebă pe feciorul bucătăresei daca-i este de vânzare.
- Nu-mi este de vânzare, ci de închiriere, răspunse cu semeție feciorul bucătăresei.
- Ei bine ! ce ai să-mi ceri, ca să mi-l dai numai trei zile ?
- Să-mi dai o mie de bani de aur.
Tocmeala se făcu și împăratul luă cerbul și-l băgă în odaia doamnei Chiralina; apoi se duse la treaba lui.
Cerbul, cum se văzu numai cu doamna Chiralina, începu să cânte un cântec de dor, de plângeau lemnele și pietrele.
Doamna Chiralina adormi, iar feciorul de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb.
Doamna Chiralina adormi, iar feciorul de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb.
