de Johanna Spyri
 |
| Heidi, fetița munților (23) |
Capitolul XI. O seară de vară la munte (3)
- Dumnezeule, se auzi deodată dintr-un colț al odăii, numai Heidi deschide așa ușa !
- Eu sunt, bunicuțo, eu sunt, strigă Heidi, îngenunchind și lăsându-și capul pe genunchii bătrânei.
