de BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU.
CÂNTUL III - NEPOATA LUI MOȚOC
FEȚELE :
(Trei ostași, din cari I și II duc pe cel al treilea, greu rănit.)
OSTAȘUL I
OSTAȘUL II
OSTAȘUL I
OSTAȘUL II
OSTAȘUL I
OSTAȘUL II
OSTAȘUL I
OSTAȘUL II
OSTAȘUL I
OSTAȘUL III
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
PIOTROWSKI
MINSKI
(privind în partea de unde vin Răzașul și Vulpoi)
RĂZAȘUL
(cântând de departe)
MINSKI
(dulce)
VULPOI
RĂZAȘUL
MINSKI
RĂZAȘUL
MINSKI
VULPOI
RĂZAȘUL
VULPOI
(zâmbind)
PIOTROWSKI
MINSKI
RĂZAȘUL
VULPOI
PIOTROWSKI
VULPOI
- „Să nu te blăsteme cineva: s-ajungi slugă la cai albi și stăpân femeie s-aibi!“
- Anton Pann
- RĂZVAN, ostaș leșesc
- VIDRA, iubita lui
- RĂZAȘUL, tovarășii lui
- VULPOI, tovarășii lui
- SBIEREA, prins în război
- MINSKI
- PIOTROWSKI
- ISCOADA MUSCĂLEASCĂ
- OSTAȘUL I
- OSTAȘUL II
- OSTAȘUL III
- CĂPITANI ȘI OSTAȘI LEȘEȘTI
- O tabără leșească la marginile țării muscălești: corturi, tunuri, arme...
- Mulți muscali ucis-ai oare?
- Cu sabie?
- Cu ce vrei!
- Cu sulița două sute și cu paloșul vro trei!
- Opt sau nouă-zece sute... Poate și mai mult!...
- Desigur!
- Dar tu?
- N-am ucis nici unul. Nu-mi place. N-am vrut eu singur!...
- Rănit-am însă vro mie... Tu mă știi că-s cam voinic:
- Tot răni de cele mai grele, de la cap pân' la buric...
- Vezi, așa suntem noi, leșii!
- Trăiască Țara Leșească!
- Muscalul, de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s-o biruiască!...
- Of!... Eu mă sfârșesc cu zile... și voi, ca niște nebuni,
- Când nu tremurați în tufe, vă desfătați în minciuni!...
- Ah! duceți-mă la doftor: încai moartea să mă scape...
- (Câteșitrei ies la dreapta, pe când la stânga se arată Minski și Piotrowski.)
- Uite, măi! Inima-n mine plesnește, gata să crape!...
- Sângele mi se ridică și se suie în obraz
- De ciudă, de-ntărâtare, de durere, de necaz!
- Cum ți se pare, iubite? într-o tabără crăiască,
- Tocmai în mijlocul nostru și-n țara noastră leșească,
- Un străin, o venitură, un om fără căpătâi,
- Un nătărău din Moldova să fie tot cel dintâi?
- Pe când eu zac la o parte, lăsat fără nici o treabă,
- Uitat ca o jucărie, ca un copil, ca o babă!
- Ce vrei! Ut verum dicamus , mărturisește și tu
- C-acest vir valachus este strenuissimus... Ca să vorbim drept
- Ba nu!
- Eu nu recunosc aceasta! Nu se cheamă vitejie
- A nu se teme de moarte numai din obrăznicie!
- Un nu știu cine ca dânsul, un mojic necunoscut,
- Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a făcut!
- Să cuteze el s-apuce steagul muscălesc cel mare...
- Aceasta m-aruncă-n friguri, în furie, în turbare!...
- Să pătrunză chiar în cortul voievodului rusesc...
- O! aceasta-i grozăvie! Sunt gata să-nnebunesc!
- Spune singur tu, fârtate, dacă nu era mai bine
- Niște astfel de izbânde să se fi făcut de tine?
- Sau de-un altul orișicare... iar de mine mai ales!...
- Spune, spune tu!...
- Firește! Non est in dubio res.
- Însă, carissim' amice , așa va fi totdauna
- Că virtus nu-i alta-n lume decât prospera fortuna.
- Răzvan e felix ad casunt ! Totu-i merge găitan!
- E noroc. Venti faventes!
- Tot Răzvan! Răzvan! Răzvan!
- Tabăra leșească-ntreagă mi-l înalță și-l ridică,
- Iar despre noi nu s-aude, nu se vorbește nimică!... Nu-i nici o îndoială
- Dreptu-i oare, ca-ntr-o țară, în care eu sunt născut,
- Un venetic fără nume să fie mai cunoscut?!...
- Zici că-i noroc?... Nu-i aceasta!... Nici noroc, nici vitejie!
- Este altceva, iubite, și-o să ți-o spun numai ție...
- Eu sunt sigur ș-aș fi gata chiar să jur c-acest Răzvan
- E frate...
- Frate cu cine?
- Cu...
- Dic quaeso!
- Cu Satan!
- Ce spui, Domine mi Deus! ... Dar de-unde s-o știi aceasta?...
- O vei ști și tu ca mine... Spune-mi, văzut-ai nevasta
- Îmbrăcată bărbătește, haine negre, chip bălan,
- Care întovărășește ne-ncetat pe-acest Răzvan? Spune, te rog
- Am văzut-o... E frumoasă! Virgo facie concina,
- Perdecora, pervenusta...
- Ha, ha, ha! Asta-i pricina!
- Răzvan zice că-i e soră, dar eu pot să-ți dovedesc
- C-acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!
- Dânsa-i o fermecătoare ce cu farmecele sale
- Are puterea pe-oricine să-ntunece, să-l înșale,
- Să-i ia văzul, să-l orbească, să facă noaptea-n amiaz,
- Încât s-o crezi că-i frumoasă și pe Răzvan că-i viteaz!...
- Ce-i drept, Sanctissimus Thomas, in Summa Theologiae,
- Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie
- Cum că femina și dracul sunt affines oarecum:
- Dracul e foc, iar femeia iese dintr-însul ca fum...
- Crede-mă c-acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,
- Orice-i vrea, e însuși dracul... Fecioară cu chip plăcut, minunată, foarte frumoasă
- Taci, că, iată, vin aice
- Alii duo Valachi , ce-i tot văd mai-mai de-un an
- Conjunctissime vivendo nedespărțiți de Răzvan...
- Pha! Ce făpturi ciudate! Ce ființi nesuferite!
- Ce mișcări respingătoare! Ce obrazuri necioplite!
- Eu unul îți spui atâta că de-oi fi vrodată crai
- Lucrul este cu putință - ei bine, de trei ori vai
- Ce legi aspre n-aș mai face, ca să dau peste hotară
- Și să gonesc într-o clipă toți moldovenii afară!
- Însă toți! Toți pân' la unul! Nici un om! Nici un picior!
- Numai pe Răzvan, el singur, l-aș lăsa... ca să-l omor!
- Vom îmblăti la săcară
- Până-n mândra primăvară
- Ș-om ieși la codru iară,
- În capătul șesului,
- La marginea drumului,
- În calea armeanului!
- Să trăiți, voinici!
- Prea bine; mulțumim.
- Și sănătate,
- Căci în lume sănătatea e mai bună decât toate!
- Mă prea bucură-ntâlnirea... Doream să vă văz de mult...
- Eram să vă-ntreb un lucru...
- De nu-i fi lung, eu te-ascult,
- Fiindcă noi, moldovenii, știm așa că vorba lungă
- E nebunie de creieri și sărăcie de pungă.
- Aș dori s-aflu... Pe cinste, Răzvan al vostru mi-i drag,
- Și... vorbind c-un oarecine... făcut-am un rămășag...
- Ca să nu-l pierd... mă pricepeți... vreau să zic... îmi trebui mie...
- În sfârșit, ce fel de slujbă sau ce fel de boierie
- Va fi avut în Moldova viteazul cel strălucit,
- Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,
- Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!...
- Drace! vrei numai atâta?...
- Taci, Vulpoiule; nu-i spune...
- Ba să-i spui! De ce să piarză săracul un rămășag?
- Mai vârtos când știu acuma că Răzvan îi este drag!...
- Învață dar de la mine că slujba ce-o avusese
- În țara Moldovei este dintre cele mai alese;
- O treaptă atât de naltă, încât era mititel
- Boierul cel mai puternic când se punea lângă el...
- Admirandum!
- Dar ce slujbă? Cum se cheamă?
- Măi, ți-ajungă!
- Că ne-am înțeles odată de-a nu face vorbă lungă...
- Sunt cam iute. Bagă sama!...
- Las', Răzașule!... Eu vreau
- La toate câte dorește să-i pot răspunde pe șleau.
- Că doar nu ne cercetează cu vrun scop de răutate,
- Mai cu samă când iubește pe Răzvan ca și pe-un frate... Este de admirat
- Așadar, mă-ntrebi ce slujbă? Cum se cheamă?... Fel de fel!
- Unii căpitan îi zice, alții-i zice vătășel...
- Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere și simbrie,
- De cum pe la voi aice este chiar o hătmănie!...
- Capitaneus pedestris?
- Ba și călare ades:
- Pedestrime la strâmtoare și călărime la șes...
- În codru se pedestrește, pe câmp încalecă iară:
- Astfel este rânduiala oștilor la noi în țară...
* * *
Urmează Răzvan și Vidra (8)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !