Urmare la Păcală și Tândală -1-
Iaca ce-mi zicea el:
<<Fine ! De vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te silești a fi totdauna la mijloc de masă și la colț de țară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru behehe vei prăpădi și pre mihoho.
Bate ferul păn-e cald și fă tot lucrul la vremea lui.
Vorba multă-i sărăcie omului și toată paserea pe limba ei pere.
Nu fii zgârcit, căci banii strângătorului intră în mâna cheltuitorului și scumpul mai mult păgubește, leneșul mai mult aleargă; dar nici scump la tărâțe și ieftin la făină.
Nu te apuca de multe trebi o dată. Cine gonește doi iepuri nu prinde niciunul. Nu te întovărăși cu omul becisnic. Mai bine este să fii c-un om vrednic la pagubă, decât c-un mișel la dobândă. Nu te vârî în judecăți. În fața orbilor, cel c-un ochi e împărat. Cel mai tare e și mai mare, și dreptul îmblă totdauna cu capul spart. La judecători ce intră pe o ureche iase pe alta, căci sătulul nu crede celui flămând, și mai bună e o învoială strâmbă, decât o judecată dreaptă. Să n-ai a face cu cei mari. Corb la corb nu scoate ochii. Ce iase din mâță, șoareci prinde, și lupul părul schimb, iar năravul ba.
Nu te-ncrede în ciocoi. Ciocoiul e ca răchita; de ce-l tai, de ce răsare, și din coadă de câne, sită de mătasă nu se mai face. Nu fi dușmănos, căci cine face, face-i-se, și nu e nici o faptă fără plată.
Ferește-te de proști și de nebuni. Nebunul n-asudă nici la deal, nici la vale, și prostului nici să-i faci, nici să-ți facă. El învață bărbieria la capul tău. Șede pe măgar și caută măgarul. Nu-l primesc în sat și el întreabă de casa vornicului. Prostia din nascare leac nu mai are. Cine se mestecă în tărâțe, îl mânâncă porcii; ș-apoi spune-mi cu cine te aduni să-ți spun ce fel de om ești.
Nu te hrăni cu nădejdea și cu făgăduințile. Înțeleptul făgăduiește, nebunul trage nădejde. Să trăiești, murgule, să paști iarbă verde. Ce-i în mână nu-i minciună și e mai bine acum un ou, decât la anul un bou...
Dobânda mare rupe ciochinile, și pân-a nu găsi mantaua, nu erai dator. Cu rudele bea și benchetuiește, dar negustorii nu face, căci deși sângele apă nu se face și cămeșa e mai aproape decât anteriul, dar nepotul e salba dracului. Frate, frate, brânza e cu bani. Nu fi răpitor. Mai bine nici oaia cu doi miei, nici lupul flămând. Să nu vie vremea să dai cinstea pe rușine... Lasă pre oameni în ideile lor. Vântul bate, cânii latră. Unuia îi e drag popa, altuia preuteasa. Tot țiganul își laudă ciocanul. Zic zece, tu taie una. Vrabia, mălai visează, și calicul comândare (pomană).
* * *
Urmează ultima parte, Păcală și Tândală -3-
