O scrisoare pierdută (3)

de Ion Luca Caragiale. 

Urmare la O scrisoare pierdută (2)

Actul I

SCENA VII

TIPĂTESCU, ZOE, apoi CETĂȚEANUL TURMENTAT

ZOE (ieșind din stânga repede) : S-a dus ?... Ai văzut, Fănică ? Ai auzit ? Și Ghiță nu mai vine... Fanică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă...

TIPĂTESCU: Taci ! vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.)

CETĂȚEANUL (șovăind) : Sluga ! (În tot jocul sughite și șovăie.)

ZOE: Cine e ăsta ?

TIPĂTESCU: Ce poftești d-ta?

CETĂȚEANUL: Eu ?... (Sughite.) Eu sunt alegător...

TIPĂTESCU (nervos) : Cum te cheamă ?

CETĂȚEANUL: Cum mă cheamă ? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător ? (Șovăie.)

ZOE: E turmentat ?

TIPĂTESCU: Dracul să-l ia ! nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii... 'Aide, ieși !

CETĂȚEANUL: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 Fevruarie... Nu e vorba, ținem la d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez ? (sughite) d-aia am venit. (Șovăie.)

ZOE: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot...

TIPĂTESCU (luându-l cu binișorul) : Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim.

CETĂȚEANUL: Dar ce să vorbim aldată ?

ZOE: A !

CETĂȚEANUL: Acu ce treabă avem ?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură... (sughite) că a fost lată de tot...

TIPĂTESCU (necăjit) : Fii bun, omule, și-nțelege. (Vrea să-l apuce.)

CETĂȚEANUL: Eu am găsit (sughite) o scrisoare…

TIPĂTESCU și ZOE: O scrisoare !

CETĂȚEANUL: Da. (Cătră Tipătescu) A d-tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee, (sughiță) de alaltăieri seara până azi-dimineață s-o duci într-un chef !...

TIPĂTESCU (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) : Mizerabile !

CETĂȚEANUL: Nu mă zgudui (sughite), că amețesc... 

ZOE: Lasă-l, Fănică, să vedem...

CETĂȚEANUL: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț ! pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia.

TIPĂTESCU: Și (desperat) ți-a luat-o ?

ZOE (același joc) : Ți-a luat-o ?

CETĂȚEANUL: Aș ! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: „Așa ? faci parte din Soțietatea noastră și primești scrisori de la prefectul, cetățene, bravos !  Zic: (sughite) ”Aș ! de la prefectul !”  Zice: ”I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o.” - ”Doamne păzește!" Ba că dă-mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... una-două-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo ! l-am băut !

ZOE: Dar scrisoarea ?

TIPĂTESCU: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea ?

CETĂȚEANUL: Nu striga, (sughite), că amețesc !... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da.

ZOE și TIPĂTESCU: S-ar putea !

CETĂȚEANUL: Da... o am la mine. (căutându-se prin buzunare) Ehei ! d. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale… slava Domnului.. apropitar sunt (sughite), alegător... (Sughite și se caută mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez ? (Se oprește din căutat și cu simplicitate.) Am pierdut-o ! (Se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o !

TIPĂTESCU: A !

ZOE: Ți-a furat-o Cațavencu !

CETĂȚEANUL: Adică dl Nae. Se prea poate... că am și dormit... Vezi d-ta (Zoe și Tipătescu își frâng mâinile) fă-ți idee... dă-i cu bere... dă-i cu vin... dă-i cu vin... dă-i cu...

TIPĂTESCU (apucându-l și zguduindu-l) : Mizerabile ! Ce ai făcut ?

CETĂȚEANUL (căzând pe un scaun) : Nu mă zgudui, (sughite) că amețesc !

SCENA VIII

ACEIAȘI — GHIȚĂ PRISTANDA

PRISTANDA (intră gâfâind într-un suflet, prin fund) : Coane Fănică ! Coană Joițico !

TIPĂTESCU și ZOE: Ghiță !

PRISTANDA: Vine ! vine conul Zaharia !

CETĂȚEANUL (pufnind) : Conul Zaharia ?... nu mai spune (sughite) că amețesc...

TIPĂTESCU (lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) : Ia-l pe nenorocitul ăsta, și...

ZOE: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică.

PRISTANDA (ridicând pe Cetățeanul turmentat) : 'Aide, cetățene ! (Îl împinge spre dreapta)

CETĂȚEANUL: Nu mă-mpinge (sughite), că amețesc.

PRISTANDA (același joc) : 'Aide !

CETĂȚEANUL: Vorba e... eu pentru cine votez ?...

PRISTANDA: 'Aide !

CETĂȚEANUL: Nu mă-mpinge (sughite), că amețesc. (Iese, împins de Pristanda)

SCENA IX

ZOE, TIPĂTESCU, apoi GHIȚĂ PRISTANDA și TRAHANACHE

TIPĂTESCU (răpede Zoii) : De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede nimica... N-ai auzit ?

ZOE: Fănică ! Fănică ! (Ghiță intră din dreapta) Ce-ai făcut, Ghiță ? Ai fost la Cațavencu ?

PRISTANDA: Am fost, coană Joițico... Se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăția...

TIPĂTESCU: Trebuie să punem mâna pe el. (Hotărât) Du-te Ghiță, ia jandarmi... viu ori mort, trebuie să mi-l aduci la poliție, acuma într-un moment...

ZOE: Fănică !...

TIPĂTESCU: Du-te.

PRISTANDA: Ascult ! (vrea să pornească spre fund, în momentul acesta intră Trahanache cu aerul triumfător.)

TRAHANACHE: L-am prins cu alta mai boacănă !

ZOE  (începând să se jelească și căzându-i ca leșinată în brațe) : Nene ! nene !

TRAHANACHE: Joițico ! (Către Tipătescu) A aflat ?

TIPĂTESCU: Știe tot !

TRAHANACHE (îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) : Bine, omule, nu ți-am zis să nu-i spui ? o știam eu cât e de simțitoare ! Iaca vezi ! (toți o îngrijesc) Ei ! ți-am spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiță, iute un pahar cu apă. (Ghiță iese în stânga)

TIPĂTESCU (bătând în palmele Zoii) : Care onorabil ?

TRAHANACHE (același joc) : Ei, ai puțintică răbdare... Cațavencu, de...

TIPĂTESCU: Cu ce alta ?

TRAHANACHE (bătând cu putere în palmele Joițichii) : Cu altă plastografie... Ce plastograf !

PRISTANDA (care a venit cu paharul cu apă) : Curat plastograf!

Cortina cade

* * * 

Urmează O scrisoare pierdută (4)