de Ion Luca Caragiale
Urmare la Un pedagog de școală nouă (2)
AJUNUL EXAMENELOR
Un pedagog de școală nouă (3) |
Școlarul Ionescu: Mie mi-a făcut mama haine nouă, dom'le.
Profesorul: Ei ! mă-ta ! că-z doară nu era să ți le fac eu ! (Râsete.) Silențium, măgarilor ! Educățiunea prințipială mai apoi ne obligă la reșpect cătră cei mari, și la înfățișare moghestă, carea iaște ca un ghecorum al juneții... (Răspicat și sever:) Că pe carele îl voi veghe că rânjăște, ori se zbenguiaște, apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe Erzherzog !...
Școlarul Popescu: Dom'le, tata a zis că să-i spui de câte ori ne tragi de ureche, ca să vorbească la Cameră.
Profesorul (cu ton de mângâiere): Că-z astea nu le-am spus pentru kine. Pe kine doară ke cunosc ca un școler emininke... Le-am spus numai păntru porcii eilanți !... No ! acuma să probăluim câke o târă ghin makerie... Popăscule! (O plesnitoare și-apoi alta și-ncă una pocnesc în zidul din spatele profesorului; acesta sare în sus speriat.) Hoghi a fène èghemek (1) ! Cine a fost porcul și măgarul...?(Toată clasa râde.) Cine ?... Minken musai să aflăm cine nu a știut reșpectul ? (Fierbe de ciudă.)
Mai mulți școlari: Popescu, dom'le !
Profesorul: Popăscu ? Nu se poake... Popăscu doară-i un școler emininke.
Școlarii: Popescu, dom'le !
Profesorul: Acela care mai face asta, lasă-l apoi doară... Popăscule... dacă cineva ke-ntreabă să-i spui numai câke operațiuni avem în aritmekică, cum vei răspunghe ?
Popescu: Trei, dom'le.
Profesorul: Nu-s mai mulke ?
Popescu: Cinci.
Profesorul: Nu-s mai puține?
Popescu: Două.
Profesorul: La ghereptul vorbind, sunt numai două în prințipiu, sporire și scăghere ghe unitake; numai doară, după diferănțiarea lor în praxă, ghevin că-s patru; aghițiunea, substracțiunea, multiplicățiunea și ghiviziunea. No ! bine ! meri la loc... Spune numa lui tată-tău să vină mâne să ne onoreză. (Altă plesnitoare.)...O fèkete kukio (2) ! Cine-i porcul și măgarul ?
Toți: Popescu, dom'le !
Profesorul (necăjit): Silențium ! Ioanescule ! dacă cineva ke întreabă că-s câke-s emisferele pământului tu ce vei răspunghe ?
Ionescu: Două, dom'le !
Profesorul: Nu-s mai mulke ?
Ionescu: Nu, dom'le !
Profesorul (iritat): Ba da, loază !
Ionescu: Care, dom'le ?
Profesorul: Acele care sunt, boule ! emisferul austral, emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule ! Meri la loc, vită ! Vine mâni-ta mâne ?
Ionescu: Nu, dom'le, că spală la mama lui Popescu.
Profesorul: No bine, că-z tot n-avea ce procopseală să vază. (Un pumn de plesnitori; profesorul sare cât colo.) O fène șo fèkete kukio ! (Turbat:) Care e iar măgarul și porcul care n-are reșpect ?
Toți: Popescu, dom'le... (Râd.)
Profesorul (potolindu-se): No ! Silențium ! Luați aminke doară la muștruluiala care v-am făcut... Mâne este ziua când pukem zice, pedagoji și școleri, față cu onorata azistență care va fi ghe față, finis coronat opus... In educatione et virtuke... (Copiii fac zgomot... Popescu se caută să mai găsească o plesnitoare. Profesorul iese repede, înjurând teribil.)
(1) la naiba !
(2) la dracu !
Sursa foto
* * *
________
(2) la dracu !
Sursa foto