de Ion Luca Caragiale
 |
| Un pedagog de școală nouă (1) |
Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog.
Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe:
- n ca gn franțuzesc,
- t ca k,
- d ca gh,
- g ca j,
- c ca ș.
Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g.
CONFERINȚĂ
"Onorat aughitoriu,
Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului !"
Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune întrebările și presupune și răspunsurile. Așa că urmarea, deși s-ar părea o conversație între pedagog și școlar, este însuși corpul conferenții. Iată rezumatul acestei superioare opere didactice.
Urmează conferențiarul:
Pedagogul: No ! ce-i grămakica ?
Școlerul: Grămakica iaște...
Pedagogul: No că-z ce iaște ? că-z doar nu iaște vun lucru mare.
Școlerul numai apoi se răculeje și răspunghe: grămakica iaște o știință ghespre cum lucră limba și lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.
Pedagogul: Bravo, mă ! prostovane ! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele ? Școlerul, la întrebarea aceasta a mea doară, musai să răspunză, nețăsare, amăsurat priceperii și rățiunii sale:
Școlerul: În substankive care se văd și substankive cari nu se văd - reșpeckive concreke și abstracke !
Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic și punem cheskiunea doar:
Ați auzit voi, copii, ghespre jăn ? Ce iaște jănul ?
Școlerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin și ekerojen au neutru, reșpeckive ghe bărbat, ghe femeie și ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.
Pedagogul: Esemple doară...
Școlerul apoi musai se exprime astfel:
Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ș-apoi ghevine femenin.
Pedagogul: No ! dar neutru ?
Școlerul (inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrățiunea keoriei)...
Pedagogul: Neutru ! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal: e catâr, aghică corșitură, ghe îmbele jenuri, și mai gheparke pentru aceea se conzultă zoologhia, care-i o altă știință naturale, și doară naturalia non sunt turpia !...
După aceea doară, școlerul musai să fie, în rățiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile tutor substankivelor.
Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică... Spune-ne tu doară, Bârsăscule ! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă ?
Școlerul: Care nu-i ghireaptă...
Pedagogul (zâmbind cu bunătate): No ! care nu-i ghireaptă, bine ! da' cumu-i, dacă nu-i ghireaptă ?
Școlerul mai apoi vine la aceea înduplecare a rățiunii că musai va să răspundă minken:
E o linie oablă, oablă, care mere și mere și mere și iarăși se-ntoarnă ghe unghe o purces.
Pedagogul (jucându-și serios rolul): Bine ! răspuns limpeghe ! chiar ! reșpeckive esact... No acuma, spune-ne cine au invăntat numerele ?
Școlerul acuma, după memorare numai, căci memoria e, cum zice Tubinghen, pur animală, răspunghe ca animalul: numerele pare, reșpeckive cele cu soțiu, le-au invăntat Pitagora, iar mai apoi cele impare, reșpeckive cele fără soțiu, le-au invăntat Eratoskenes !
Bravo !
Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake răspunsurile școlerului după metoada intuikivă moghearnă sunt nețesitake prin lojika lui, proprie vorbind născândă, dar completaminke formată printr-o educățiune aghecvată cercustanțelor, probăluike ca gherivând ghin natura noastră, carea lucră pe cum e mânată mai gheparke.
Într-o viitoare conferență, vom cuvânta apoi ghespre această natură iarăși în aplicățiunile sale în raport cu pedagojia, cu beserica și cu ișcoala !
(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă profesor "ghe pedagojie în jenăre și ghe limba makernă în șpețial". Să-l vedem la lucru.)
