de Ion Luca Caragiale
Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase...
Leanca: La Hanu Dracului...
Jud.: Știu... Lasă-mă să-ntreb.
Leanca: Plătim licența, domn' judecător...
Prevenitul: Oleo!
Jud.: Tăcere!
Leanca: ...E păcat pentru mine, domn' judecător...
Jud.: Lasă-mă să te-ntreb...
Leanca: Te las...
Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?
Leanca (cu emoțiune treptată): Eu, să trăiți, saru' mâna, domn' judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă știe cum mă chinuiesc pentru o pâine... De-aia și pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucățică de pâine, și nu ne mai dă mâna să plătim licența.
Prevenitul: Licența o plătește domn' Mitică.
Leanca: Domn' Mitică?... să fie al dracului care minte?
Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu.
Leanca: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!... Eu, domn' judecător, săru'mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu!
Jud.: Nu e vorba de asta!... Spune cum s-au petrecut lucrurile și ce reclami de la prevenit?
Leanca: Eu, domn' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn' Marinescu Bragadiru din piață, încă chiar domn' Tomița zicea să-l iau în birje...
Jud.: Pe cine să iei în birje?
Leanca: Clondirul... că zicea...
Jud.: Cine zicea?
Leanca: Domn' Toma... se sparge...
Jud.: Cine se sparge?
Leanca: Clondirul, domn' judecător!
Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?... Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?
Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn' judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și dregu-ți, și mi-a spart clondirul, că nu vrea să-mi plătească... (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, și e păcat! vine dumnealui gol pușcă și bea până se face tun, și pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemenește cu chinoroz și vrea s-o tulească, ș-a căzut peste tarabă și s-a făcut praf.
Jud.: Ce s-a făcut praf ?
Leanca: Clondirul cu mastică; și pe urmă vrea să fugă.
Jud.: Cine?
Leanca: Dumnealui.
Jud.: Ei, ce pretinzi?
Leanca: Onoarea mea și trei chile de mastică prima...
Jud.: Bine; șezi și taci.
Leanca: Care vine dumnealui...
Jud.: Taci!
Leanca: Tac, da...
Jud.: Taci odată!
Leanca: Am tăcut.
Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta să răspunzi la pretențiile reclamantei?
Prevenitul (e afumat și pronunță foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de mușterii. Eu zic... daca domn' Mitică...
Jud.: Cine-i domn' Mitică?
Leanca: Domn' judecător, uite, săru'mâna, ș-acuma e beat...
Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit:) Cine-i domn' Mitică?
Prev.: Domn' Mitică?... nu-l cunoști pe domn' Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn' Mitică!
Jud.: Vorbește serios! Cine-i domn' Mitică?
Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepție. (Cu un zâmbet de fină intenție.) Pricepi dumneatale acușica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.)
Jud.: Ce-are-a face domn' Mitică?
Prev.: Dacă i-a plătit licența.
Leanca: Să fie-al drac...
Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licență, e vorba de clondirul cu mastică.
Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era pe margine.
Jud.: Cine l-a-mpins?
Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul... Eu nu vream, că sunt comersant...
Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloșcă.
Jud.: Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!
Prev. (vesel): Bravos, domn' judecător! ai văzut și dumneatale acușica ce pramatie e dumneei?
Jud.: Nu-ți permit să fii necuviincios aici!... (aspru) M-ai înțeles?
Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn' judecător!... să spuie ce comerț învârtește...
Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară!
Prev.: Hahahaha! Brav...
Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerț faci d-ta?
Prev.: Am fost zugrav de case român, domn' judecător... Dac-am văzut că mă omoară concurența străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moși.
Jud.: Da' de chinoroz cum a venit vorba?
Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului...
Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz...?
Prev.: Las-o p-aia! aia-i altă căciulă! (Judelui:) Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...
Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie?
Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn' judecător!...
Jud.: Destul.
(Condamnă pe prevenitul Iancu Zugravu la șapte lei despăgubire civilă și doi lei cheltuieli de judecată.)
Leanca: Da, domn' judecător, onoarea mea, săru' mâna, nereperată, cum remâne?
Prev. (malițios): Las' că ți-o reperează domn' Mitică!
Sfârșit
Găsești povestirea pe scurt pe blogul
Povestiri pe scurt de lecturi școlare
Ai putea să mai citești:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !